Corporate Games 2012
27 Mai 2012 Scrie un comentariu
in Diverse
Firma la care lucrez, Kaufland, mi-a dat ocazia sa particip la aceasta competitie in acest week.
Sportul ales a fost Badminton, proba simplu feminin open si dublu mixt open.
Despre organizare… nu prea am multe de spus, ca la romani, varza.
Dar in sala de joc, arbitrii de nota 20 si tot personalul de acolo.
Din nefericire pentru romani, au venit niste englezi care au luat aproape toate medaliile. Erau semiprofesionisti si cred ca au venit sa ne arate cum se joaca bedminton.
Echipa Kaufland, ca toti ceilalti, au jucat in parc bedminton.
Pana acum nici nu stiam ca este federatie in Romania.
Ma rog…
Cert este ca am facut doar un antrenament intr-o sala si in parc am iesit de vreo 4 ori. Asta a fost tot antrenamentul.
Cand am inceput competitia mi-am dat seama din start ce locuri vom ocupa.
Drept urmare, in faza de grupe la fete single am avut norocul sa pic cu o englezoaica. M-a facut muci. Mi-a dat 21-4. A fost singurul meci pierdut din 4 etape.
Apoi am mai avut 3 meciuri ca sa ajung in finala. Nu prea am avut cu cine sa ma bat. Eram sigura ca voi fi in finala. Si ghici cu cine am jucat iar? Cu englezoaica bineinteles. Asa ca am luat medalia de argint la aceasta proba.
Mama campioana, dupa 5 luni de la nastere!!!
Si podiumul complet!
La dublu mixt, in semifinala am jucat cu unii bunicei… dar i-am batut si am ajuns in finala cu englezoii. Am luat si cu ei cateva puncte frumoase.
Deci am primit medalia de argint si la mixt.
Sunt multumita de mine pentru prestatie si chiar ma bucur ca am participat. A fost o experienta frumoasa!
Speram sa participam si la anu.
Cu ce racheta am jucat?
Racheta de cora… da auziti bine. Deci se poate si fara echipamente performante.
Pentru la anu ma antrenez mai bine si sper sa imi iau o racheta adevarata sa simt si eu ca joc ceva bedminton.
Ii multumesc lui Bogdan pentru suport si colaborare si multumiri colegilor Kaufland care ne-au sustinut!
Ne revedem la anu!
Despre viața copiilor care devin îngerași
13 Mar 2012 Scrie un comentariu
in Lumea copiilor Etichete:copii
Acum Matei ne privește de Sus din cer.
Este fericit cu toată ceata îngerească și se uită la noi, ăștia triștii de pe pământ.
El se bucură că a scăpat de atâta suferință, timp de o lună de zile. Se bucură și cântă Slavă Tatăului Ceresc.
Nouă ne lipsește, chiar dacă nu l-am văzut deloc, căci a stat în incubator de când s-a născut.
Mă rog pentru părinții lui, să-i întărească Atotputernicul și să le dea curaj pe mai departe.
În fața morții nu ai ce spune. Eu rămân mută. La început este tristețe, revoltă… dar apoi se așterne liniștea deplină.
Îngerașul Matei este sus în Cer și o să se roage pentru noi toți care îl iubim.
O să ne fie dor de fața nevăzută a ta, Matei.
Amos Oz – Conferință la Ateneul român
09 Mar 2012 Scrie un comentariu
in Gânduri şi teorii Etichete:Amos Oz, capacitate, compromis, curiozitate, familia, fanatism, singuratate. solitudine, umor
Cine este Amos Oz?
Înainte de a vedea reclama conferinței nu știam nimic despre acest autor. Cine este, ce face, de unde vine, despre ce scrie?
Am ascultat conferința în direct.
M-a impresionat de la început înfățișarea lui, seamănă cu Pătră, părul alb, fața prelungă, ochii albaștri și senini (puțini cunosc acest nume).
Când a început să vorbească, simplu, clar, concis, la subiect… m-a fascinat complet. Discursul lui m-a provocat la o mie și o sută de întrebări despre viața mea și a altora. M-a intrigat, m-a impresionat, mi-a dat curaj, m-a deziluzionat. Cu alte cuvinte, am trecut prin mai multe stări benefice timp de o oră jumătate.
A doua zi l-am ascultat din nou în reluare. De data asta am luat notițe. Nu puteam trece cu vederea unele idei care mi s-au părut importante.
Amos Oz spunea că el scrie despre familii nefericite. Doar ele au o poveste.
Familia este instituția cea mai misterioasă, cea mai paradoxală, cea mai comică și tragică, cea mai absurdă și cea mai persistentă.
Familia există de la începutul lumii, a mers înainte din generație în generație.
Spunea că dacă ar trebui să aleagă din a fi astronaut pentru a merge pe marte și a fi o muscă pe peretele unei case a unei familii nefericite, el ar alege să fie o muscă. Și asta din două motive: s-ar simți mai în siguranță și i se pare mult mai interesant.
În romanele lui descrie cum este să fii o muscă pe peretele unei case, 24 din 24 de h.
Compromisul nu este lipsa onestității, nu este formă de oportunism, de slăbiciune.
Compromisul este viață în vocabularul său. Antonimul compromisului nu este idealismul, nu e integritatea, nu e fanatismul. A face un compromis nu înseamnă să întorci și celălalt obraz.
Compromisul înseamnă să-l întâlnești pe celălalt la jumătatea drumului, înseamnă să te pui în locul lui pentru a-l înțelege și a-l respecta.
Singurătatea este o condiție primordială, ne naștem singuri.
Solitudinea este atunci când o persoană își întoarce spatele umanității.
Simțul umorului este capacitatea de a a te vedea pe tine însuți așa cum te văd alții, capacitatea de a râde de tine.
Cred în curiozitate, spunea AO, capacitatea de a te pune în pielea altor oameni.
Cam astea sunt ideile care m-au marcat pe mine din conferință.
Drept urmare, după conferință mi-am comandat aproape toate cărțile lui traduse la noi.
Am citit Cum să lecuiești un fanatic, deocamdată.
Explică ce înseamnă să fii fanatic.
Fanatismul începe din familie: dorința fierbinte de a face o rudă să să se schimbe, pentru binele ei. Apoi dorința de a-i spune copilului că trebuie să ajungă ca tine, să facă ca tine în viață. Apoi este dorința de a schimba gândurile partenerului de viață, să fie ca ale tale.
Ești fanatic atunci cînd nu accepți compromisul, când nu accepți ca celălalt să aibă o altă părere decât a ta, cînd te simți persecutat de vorbele altuia, când nu ești capabil să te pui în locul celuilalt și să înțelegi ce vrea să spună.
Ești fanatic când vezi viața numai în alb și negru.
Fanatismul se întâlnește mai peste tot, în diferite forme.
Pentru a înțelege mai bine ce vrea să spună autorul, vă invit să citiți cartea.
Schi 18-24 februarie
19 Feb 2012 Scrie un comentariu
in Schi Etichete:avalansa, Caraiman, cursuri, partie, schi
Pentru o săptămână voi fi la schi pentru cursuri.
E grea despărțirea de Luca, dar datoria ne cheamă și la muncă.
Mă bucur mult să resimt zăpada sub picioare, să văd crucea de pe Caraiman în fiecare dimineață, să mă întâlnesc cu oameni cunoscuți sau necunoscuți.
A nins foarte mult aici.
De la fereastră văd și pârtia nouă.
Azi dimineață mă uitam pe fereastră spre Caraiman și am văzut o avalanșă. Cred că a fost destul de mare de am putut să o observ de la o asemenea distanță.
Avalanșa a avut loc în punctul roșu.
Viitor schior! Actualmente medaliat!
17 Feb 2012 2 comentarii
in Lumea copiilor, Schi Etichete:schior
Azi a împlinit Luca 2 luni
16 Feb 2012 6 comentarii
in Lumea copiilor Etichete:botez, luni
S-a născut cu 3200 g, 49 cm.
O săptămână
Ciclist mă fac 
2 săptămâni: deja fac figuri
3 săptămâni: urmăresc jucăriile cu privirea
O lună: sunt clovnul casei!
4000 g și 54 cm
O lună și o săptămână
O lună și 2 săptămâni: vai, m-au botezat!
O lună și 3 săptămâni: scot sunete serioase!
2 luni: stau în funduleț sprijit de perne
6000 g și 61 cm
Am crescut nu?
Despre nașterea naturală și recuperare
15 Feb 2012 Scrie un comentariu
in Naștere Etichete:naștere naturală, recuperare
Înainte de a rămâne însărcinată aveam teamă de naștere.
În primele luni de sarcină mi-a dispărut această frică ca din senin.
De la început am gândit că voi naște natural și chiar fără epidurală dacă se poate.
Am mizat pe un corp sănătos, sportiv și pe un psihic echilibrat.
Toată sarcina am făcut mișcare, am mers pe jos cel puțin o oră pe zi.
Mai mult, eram în 6 săptămâni și eu încă schiam și făceam cursuri de schi.
Am mâncat de toate, mai ales ceapă și usturoi.
Drept urmare am pus pe mine 15 kg cel puțin.
Am citit cărți frumoase, am ascultat muzică de calitate, am încercat să evit situații neplăcute și stresante.
M-am simțit excelent toată sarcina, fără grețuri, fără dureri.
Am făcut și scurte plimbări la munte.
Cu Dr nici nu am pus problema cezarienei. Și eu și el aveam încredere că va fi bine.
Și așa a fost, exceptând un moment de rătăcire din partea mea în timpul travaliului.
Ce e mai rău după naștere… nu îmi mai vine echipamentul de schi, de munte, de biclă și tre să slăbesc neapărat
Nu mă întrebați de durerile nașterii… căci nu le-am uitat încă. E crunt dar se merită nașterea naturală pentru recuperarea rapidă.
Eu după 3 ore mergeam în picioare, stăteam în șezut fără probleme.
Fiecare alegere are un preț…
Naștere ușoară tuturor mamelor!
Comentarii recente